Pentru opinia publică din Marea Britanie, chestiunea imigraţiei a devenit de multă vreme o adevărată problemă, resimţită acut la nivelul comunităţil0r; de pildă, Londra anilor ’60, nu mai există, lăsând loc, în multe cartiere ale capitalei, unui val considerabil de imigranţi, care, la modul propriu, au acaparat zone întregi, ce până mai ieri erau dominate de majoritatea engleză.
Estul Londrei, de pildă, abundă în diversitate. Dacă se nimereşte să mergi în East Ham, se va dovedi aproape imposibil să găseşti un englez pe stradă, pentru că întreaga zonă e dominată de indieni sau pakistanezi. Magazinele, restaurantele, serviciile… sunt conduse de această majoritate, ceea ce crează, cu uşurinţă, impresia că East Ham-ul de odinioară, cartierul acela tipic englezesc, ca oricare altul din Marea Britanie, a fost acaparat, a dispărut propriu-zis, ca urmare a valului uriaş de imigranţi. Şi acesta e numai unul din exemple…
La nivelul discursului politic, problema imigraţiei, deşi una dintre cele mai presante în societatea britanică actuală, nu e o problemă: marea grijă a oficialităţilor e să nu lase loc vreunui motiv de discriminare faţă de vechii sau mai noii-veniţi. Aşa că nici nu trebuie să te mire dacă ajungi într-un Tesco dintr-o astfel de zonă şi la intrare te întâmpină un banner cu “Happy Diwali!”… pentru că respectiva comunitate nu mai e formată din albi, în marea lor majoritate creştini, ci a fost înlocuită , aproape totalmente, de comunitatea hindusă.
Puţini englezi au curajul să spună pe faţă că sunt nemulţumiţi de situaţia asta, însă în particular, sentimentele nu sunt dintre cele mai calde. Şi asta pentru că britanicul se simte ameninţat de faptul că, la nivel practic, comunitatea în care a trăit o viaţă întreagă îşi pierde consistenţa de odinioară.
Îmi aduc aminte şi acum discuţia avută cu un englez, la câteva zile după ce păşisem în Londra şi mi s-a oferit ocazia de a-i vizita familia: fără o impresie prea bună despre români (da, mulţi britanici sunt încă de părere că “rrom” e acelaşi lucru cu “român”), şi-a revărsat off-ul legat de negri, care profită la maxim de sistemul de asigurări sociale, de indienii care au acaparat mai toate micile magazine sau polonezii care au luat mai toate locurile de muncă din construcţii.
Într-adevăr, Londra e o capitală a diversităţii, în care cazurile de discriminare rasială sunt foarte rare şi izolate. Şi pentru că e vorba de o chestiune ce ţine de relaţiile umane, diversitatea etnică are şi avantaje, dar şi destule dezavantaje, astfel încât echilibrul între a-i privi pe toţi cu suspiciune şi a vedea dincolo de aparenţe sau idei preconcepute, e foarte greu de stabilit.
Aşa că nu mă mai miră deloc întrebarea pe care mi-e dat să o aud de fiecare dat când cunosc un englez: “Şi eşti aici doar pentru studii sau vrei să te stabileşti?”
Citeste si
