– Probabil cu totii ne-am intrebat, cel putin o data : oare sunt/voi fi un parinte bun ? Oare voi putea face fata cu brio provocarilor in relatia cu copilul meu ? Voi avea raspuns la fiecare intrebare de-a sa ?
– Desigur ca la aceste intrebari nu exista un raspuns universal. Nimeni nu ne poate garanta faptul ca vom fi niste parinti buni (sau exceptionali – pentru cei perfectionisti ). Dupa cum precizam si intr-un articol precedent, daca acceptam ideea ca nu exista “viata perfecta”, la fel, nici termenul de “parinte perfect” nu sta in picioare (deoarece insasi notiunea de “perfectiune” este in opinia mea o himera).
– Frica de necunoscut nu s-a inventat in zilele noastre iar specialistii o considera ceva normal. In momentul in care viata ne pune in fata unor provocari, fiindu-ne amenintata starea de rutina si comoditate, intr-o reactie de aparare, apelam la frica (sentiment care de multe ori ne paralizeaza nu doar actiunile ci si gandirea). Ne este frica sa ne asumam responsabilitati, ne este frica de consecinte, ne este frica de ideea de a fi…parinte.
– Dupa cum spuneam, aceasta stare este un lucru natural prin care trecem cu totii (ca viitori sau actuali parinti). “Meseria” de parinte nu este una usoara. Insa nici nu este rezervata unor “initiati in domeniu” ! . Devii din ce in ce mai bun (ca parinte) pe masura ce te implici din ce in ce mai mult in cresterea copilului. Bineinteles ca acest lucru se petrece in timp.
Eliminand ideea de perfectiune (inoculata de multe ori si de societatea in care traim prin mijloacele de comunicare aferente), exista cateva lucruri pe care le putem face in calitate de parinti pentru a ne imbunatati relatia cu copilul (tinand cont bineinteles de personalitatea acestuia – fiecare copil fiind unic in felul sau).
– In primul rand (unul dintre cele mai importante aspecte – daca nu chiar cel mai important !), petrece cat mai mult timp cu copilul tau ! Da, stiu ca suna banal pentru unii insa neglijeaza acest aspect in mod constant. Este vital – pentru a avea o relatie buna si a fi cat mai apropiati sa petrecem o perioada de timp cu copilul (copiii) nostru (nostri). Insa aceasta perioada de timp trebuie sa fie dedicata copilului (fara intreruperi) – chiar si daca vorbim de cateva zeci de minute/zi. Inseamna enorm !
– Dezvolta-i increderea in propriile forte !
Odata rezolvata “prezenta” , pentru evolutia pozitiva a acestuia pe mai tarziu, increderea in propriile forte este cruciala ! Prin ceea ce facem sau spunem, prin atitudinile si gesturile noastre suntem un model pentru el. De aceea trebuie sa-l incurajam permanent, chiar si cand greseste (totodata aratandu-i unde a gresit si ce poate face pe viitor pentru a nu repeta greseala).
– Fii un adevarat model pentru copilul tau !
Gandeste pe termen lung : ce va spune copilul meu despre mine peste, sa zicem, 5 ani ? Dar peste 10? Actiunile mele de acum sunt benefice pentru dezvoltarea personalitatii sale ? Ceea ce vede copilul, in special in primii ani de viata, aceea reprezinta pentru el, notiunea de normalitate ! Daca injuri ca un birjar de fata cu el, lui o sa ise para un lucru normal. Si va copia modelul…
Citeste si