Neavand astfel de mijloace, de multe ori ne ghidam dupa ureche, intr-un final mirandu-ne de ce copilul nostru a abandonat scoala unde noi l-am indrumat. De ce ?
Fiindca nu ne punem problema cu privire la calitatile, talentul pe care-l are acel copil. Fiecare dintre noi ne nastem cu asa ceva. Totul este sa descoperim aceste lucruri de la varstetimpurii, pentru a-l putea canaliza pe acel drum care sa-i asigure acestuia satisfactia pe toate planurile dar care sa ne multumeasca si pe noi, ca parinti, avand increderea ca este drumul potrivit pentru acesta. Daca vom incerca sa-i impunem un anumit drum pe care noi ca parinti il consideram optim, este foarte posibil sa avem parte de rezultate opuse asteptarilor noastre.
De foarte multe ori, parintii incearca sa translateze copiilor dorintele neindeplinite din tinerete. Acesta este unul din cele mai grave lucruri care se poate intampla in relatia parinte copil. Ei spera ca, prin copiii lor sa-si indeplineasca visele pe care odata le-au avut. Daca acest lucru esueaza, de obicei esueaza si relatia pe care o au cu acestia. Renuntarea la acest tip de gandire trebuie sa se faca cat mai rapid cu putinta. Altfel, vom avea cu totii de suferit : noi, ca parinti, cat si copiii nostri care se vor simti (pe buna dreptate) neintelesi dar si canalizati spre o lume din care simt ca nu fac parte…
Citeste si
