Cheia comunicarii dintre parinte si copil – partea a doua

Nu ai voie sa spui asta/Am incheiat discutia !”

Fie ca este vorba de diferente rasiale, etnice, de orientare sexuala, fizice sau care tin de aspect, astfel de experiente sunt perfecte pentru a le vorbi copiilor despre diversitate.

Nu e bine sa punem capat conversatiei, ci din contra trebuie incurajat dialogul deschis. Cat despre comentariile nepotrivite, acesta este un lucru despre care trebuie discutat cu copilul insa fara a-i spune sa taca, pentru ca un copil care este invatat sa taca poate avea mai tarziu probleme emotionale si mentale (acesta ajunge,in timp, sa considere ca este normal sa-si reprime emotiile/gandurile/opiniile).

Neindeplinirea dorintelor ≠ refuz categoric

La fel de important este si modul in care-i comunicam copilului raspunsul negativ pe o anumita problema (ex.:acesta isi doreste foarte mult un obiect insa parintele nu are pe moment suma necesara achizitionarii). Astfel acestuia trebuie sa i se explice motivele pentru care la acel moment nu i se poate satisface dorinta (urmand ca, eventual la o data ulterioara sa i se indeplineasca).

Pe de alta parte (desi atunci cand nu reuseste sa realizeze intotdeauna ce-si propune trebuie incurajat sa persevereze) specialistii recomanda pastrarea unui echilibru intre lucrurile bune pe care le realizeaza si recompensa. Un copil trebuie stimulat permanent fara insa a-i „canta in struna” atunci cand greseste (explicandu-i de ce a gresit si de ce nu este bine sa continue pe acel drum).

Ca o concluzie, se poate afirma ca dialogul cat si intelegerea aratata fata de copil (si problemele/intrebarile acestuia) sunt calea succesului in relatia dintre cele doua parti.

Adaugat in: Diverse, Social

Comentariile sunt inchise.